Ne place si cautam gustul dulce, stim cu totii asta. O facem de mici, laptele matern fiind o combinatie perfecta a celor trei macronutrienti - proteine, lipide si glucide (carbohidrati) - iar gustul laptelui este predominant dulce.
Mai apoi invatam sa recompensam faptele bune sau sa manifestam rasfatul in fata copiilor oferindu-le mereu cate ceva dulce. Si pe vremea cand eram eu copil, prajitura sau dulcele de rasfat erau duminica si la sarbatori, insa e mare diferenta intre aceste vremuri.
Pe atunci nu aveam sortimente si varietati de dulciuri, pe cand astazi avem dulciuri si zahar livrat in mai toate produsele. Iar aceasta oferta aduce dezechilibrul in alegerile si mentinerea sanatatii omului de azi.
Nu ne face rau zaharul in sine, consumat cu responsabilitate, din cand in cand. Ne face rau insa sa cadem in patima consumului, sa devenim dependenti de gustul dulce si sa devina acesta un obicei de zi cu zi. Iar asta se intampla, din pacate, vedem la copii si la oamenii cu afectiuni psihice.
Zaharul nu produce doar disfunctii metabolice - sindrom metabolic, cresterea glicemiei si de aici declansarea afectiunilor cardiovasculare, diabetului sau neoplasmului. Zaharul, din nefericire, este cel care afecteaza direct sistemul nervos, claritatea si stabilitatea emotionala.
Cum se comporta un copil mic care a scapat la dulciuri si a mancat peste masura produse cu zahar? Mamicile stiu foarte bine raspunsul: „este agitat, nervos, nu te poti intelege cu el!” Credeti ca este diferit la noi, adultii? Afectarea sistemului nervos este evidenta, cresterea nivelului de glicemie si a secretiei de insulina se face cu costuri mari pentru sanatate fizica si psihica, din pacate!
De fiecare data cand stau de vorba cu cineva care se confrunta cu depresie, anxietate sau atacuri de panica, de fiecare data constat ca aceste persoane au o relatie disfunctionala cu mancarea, o nevoie de dulce exagerata, precum si consumul de astfel de produse.
Stiti cum arata modificarile neurofiziologice la un consumator declarat dependent de dulciuri? Exact ca a unui dependent de substante: sistemul dopaminergic este afectat si fiziologia creierului se schimba, la fel ca a unui dependent de heroina. Scanarea creierelor, in numeroase studii aparute cu mai bine de zece ani in urma ne aduce in fata acestei realitati: zaharul este un produs ce da dependenta, afecteaza sistemul dopaminergic si schimba comportamental persoanele ce cad in aceasta capcana a dependentei!
De unde pornim, cand avem o astfel de provocare in viata noastra?
1. In primul rand, e bine mereu sa ne amintim ca putem cere ajutorul si mereu sa avem aceasta convingere: cu ajutorul oamenilor din jur poti reusi mult mai rapid sa iesi dintr-un cerc vicios. Poti apela la un specialist, la familie sau cercul de prieteni.
2. Scoti din casa si de pe lista de cumparaturi produse cu zahar adaugat. Cu ocazia aceasta inveti sa citesti etichetele, iata ce avantaje beneficiezi odata cu aceasta provocare!
3. Citesti etichetele produselor pe care le cumperi!
Termenul „zaharuri" se refera la carbohidratii simpli, monozaharide: fructoza, glucoza, galactoza, riboza etc. Tot aici intra si dizaharidele: sucroza (formata din glucoza + fructoza), lactoza (formata din glucoza + galactoza), maltoza (formata din 2 molecule de glucoza). Mai apoi, exista si alte molecule compuse, cu un numar mai mare de „zaharuri - monozaharide” legate intre ele.
Ar fi bine sa facem distinctie intre „zahar” (sucroza) si „zaharuri” (care sunt prezente in mod natural in diverse surse alimentare), atunci cand citim eticheta produselor.
Cat zahar avem in diverse alimente?
100% in zaharul alb. Dar si fructele au pana la 20% zahar (format din fructoza si glucoza). Daca vorbim despre monozaharide (fructoza sau glucoza din fructe sau mierea de albine), ele se asimileaza la fel de usor ca si zaharul alb. Ceilalti nutrienti, macro si micronutrienti sunt esentiali si ei: fibre, proteine, grasimi, apa.
Nu poate fin contestata informatia pe care o are mierea in comparatie cu zaharul procesat, insa aceasta este o alta discutie. La inceput e bine sa eliminam complet tot ce este dulce, ca sa putem sa reeducam pofta si nevoia de dulce.
Atunci cand citesti eticheta, tine cont ca produsul ar fi bine sa nu contina zahar sau zaharuri adaugate. Daca apar zaharuri in sectiunea „Valorile nutritionale ale produsului”, atunci acestea sunt in aliment, este in regula. Daca apar insa la ingrediente, atunci este o problema, este de evitat acel produs, lasa-l pe raft!
4. Evita temporar persoanele si contextele in care se face abuz de dulciuri, este foarte important acest lucru! Ai nevoie de timp, ai nevoie sa inveti sa te gestionezi si sa integrezi experientele de peste zi, fara sa apelezi la dulciuri. Pentru a reusi sa faci asta, o perioada de timp nu ai nevoie sa stai departe de ispita dulciurilor.
5. Si la final - dar poate ca este cel mai important pas in renuntarea la consumul de dulciuri - este convingerea ta ca ai nevoie sa faci asta si sa stii de ce faci asta. Mai mult, ceva ce tine tot de tine 100%: convingerea ca poti sa faci orice schimbare in viata ta, atunci cand iti doresti cu adevarat.
Ce mai este important sa stii despre zahar? Las un fragment din cartea scrisa de mine, „#30DaysNoSugar. PUTEREA de A REUSI #impreuna”:
„Pe langa favorizarea obezitatii, diabetului si afectiunilor cardiovasculare, pe langa distrugerile provocate la nivel dentar sau la nivelul echilibrului nostru hormonal sau emotional, consumul de zahar creste totodata riscul de a dezvolta cancer.'' Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard si totodata directorul Beth Israel Deaconess Cancer Center.
''O treime din cancerele cele mai intalnite, inclusiv cancerul la san si la colon, prezinta pe suprafata lor receptori de insulina. Insulina se ataseaza de acesti receptori si trimite un semnal catre tumoare ca aceasta sa consume glucoza», explica Cantley.''
Atunci cand mancam sau bem zahar, acesta provoaca o crestere brusca a nivelului insulinei in corp, ceea ce poate servi astfel drept catalizator pentru cancer. «Daca se intampla sa avem in corp o tumoare cu receptori de insulina, aceasta va fi stimulata sa consume glucoza din sange, astfel ca tumoarea va creste», explica Cantley.
Profesorul Cantley conduce un efort stiintific de concepere a unui medicament care sa limiteze accesul celulelor canceroase la glucoza din sange. Pana atunci insa, Cantley are un singur sfat:
«Nu mancati zahar. Daca trebuie, incercati sa-l mentineti la un nivel minim. Eu asa imi traiesc viata, ma feresc de zahar!»”
Va doresc multa sanatate si sa faceti mereu alegeri constiente in viata voastra!
Articol scris de conf.univ.dr. Lavinia Melania Bratu, Biolog, Psiholog clinician, Consilier nutritie
Despre autor:
Conf.univ.dr. Lavinia Melania Bratu
Biolog. Psiholog clinician. Consilier nutritie
Fondator ”Dietetica - o noua filosofie de viata”
Intra in cont